Riscul de retrogradare la „junk” și deficitele gemene: de ce finanțele publice ale României rămân sub presiune

Finanțele publice ale României traversa un moment critic de vulnerabilitate structurală care va persista pe un orizont de câțiva ani. Chiar și în scenariul unei moderări, un deficit bugetar proiectat în jurul valorii de 6% din PIB rămâne fundamental nesustenabil pentru stabilitatea macroeconomică.

Tensiunile severe din piața financiară sunt accentuate de ponderea ridicată a cheltuielilor cu dobânzile (care au atins 2,8% din PIB în 2025, fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană), în condițiile în care datoria publică brută se situează la aproximativ 60% din PIB.

Analizând această situație, Adrian Codirlașu, CFA, PhD, președintele CFA Society Romania, avertizează că agențiile de evaluare financiară pot acționa rapid dacă observă derapaje majore:

„Finanţele noastre publice nu sunt sustenabile şi nu vor fi pentru câţiva ani de acum încolo. De aceea, ne va trebui noroc ca să trecem cu bine peste această perioadă, deoarece, dacă agenţiile văd o retrogradare, nu vor aştepta până la raportul următor, ci o vor face imediat. Deci, riscul retrogradării este ridicat şi va rămâne ridicat mult timp de acum încolo.”

De asemenea, Adrian Codirlașu subliniază că sursa principală de risc derivă direct din dezechilibrele bugetare interne:

„Riscul de retrogradare vine de la nesustenabilitatea finanțelor publice românești, iar din păcate, situația actuală nu este una sustenabilă. Și un deficit de 6% din PIB este tot nesustenabil. Trebuie să ne uităm la ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB, care sunt extrem de mari.”

În opinia sa, scenariul constructiv pentru evitarea unei crize financiare nu presupune o creștere economică spectaculoasă, ci o consolidare fiscală graduală dublată de reforme structurale, nu doar de majorări de taxe.

Mecanismul deficitelor gemene: cum alimentează statul dezechilibrul extern

Un factor determinant al fragilității economice îl reprezintă legătura strânsă dintre deficitul bugetar și cel de cont curent.

Adrian Codirlașu explică modul în care emisiunile de titluri de stat alimentează direct cererea din import și inflația:

„Marea problemă este că statul tipăreşte bani prin emisiuni de bonduri. Banii ajung în economie, creează cerere ce nu poate fi satisfăcută de piața internă şi atunci cererea se îndreaptă spre piaţa externă. Iată cum deficitul bugetar creează un dezechilibru al balanței de plăți. Și creează inflație.”

Atât timp cât deficitul bugetar rămâne în jurul valorii de 6% din PIB, aproximativ 120 de miliarde de lei continuă să intre în piață, stimulând consumul privat și majorând deficitul comercial.

Semnale de alarmă pe piețe înaintea evaluării S&P din 2 octombrie

Evaluarea programată de agenția Standard & Poor's (S&P) pentru data de 2 octombrie 2026 reprezintă un test decisiv. România deține în prezent ratingul BBB- cu perspectivă negativă, aflându-se pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor (investment grade).

Incertitudinea politică și lipsa unui plan clar de consolidare s-au reflectat direct în prima de risc cerută de investitori:

• Volatilitate la Bursa de Valori București (BVB): Indicele BET a consemnat o scădere de peste 2,4% într-o singură ședință, cu deprecieri accentuate de 7-8% pe acțiuni precum Aquila sau Sphera. Referitor la aceste evoluții, Adrian Codirlașu arată că „volatilitatea şi schimbarea bruscă de direcţie a pieţei ne spun cât de tensionată este piaţa. Aşteptările nu sunt deloc bune”.

• Presiune pe cursul valutar și titlurile de stat: Pe piața interbancară, cursul EUR/RON a depășit pragul oficial publicat de BNR, atingând cote de ~5,275–5,277 lei/euro. În același timp, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat spre 7,2% - 7,34%, crescând costul de finanțare al statului.

• Absorbție slabă la licitațiile Ministerului Finanțelor: Licitațiile din septembrie au arătat o reținere clară a investitorilor, care solicită randamente mai mari și cantități reduse înainte de decizia S&P.

Efectele unei retrogradări sub pragul investment grade în categoria „junk” ar fi severe. Așa cum explica Adrian Codirlașu, „anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active”. O astfel de decizie ar putea declanșa vânzări forțate de titluri, ieșiri de capital și presiuni suplimentare pe cursul de schimb.

Măsuri concrete pentru deciziile tale financiare

Pentru a navigat prin perioade de volatilitate pe piața de capital și riscuri macroeconomice:

• Urmărește evoluția indicatorilor macroeconomici prin modulul Macroeconomie.

• Evaluează expunerea și sănătatea financiară a companiilor listate prin modulul de Analiză Fundamentală.

• Simulează impactul volatilității și ajustat alocarea activelor în Simulatorul de Portofoliu.

Creează-ți un cont pe Legalit.ro pentru a fi la curent cu analizele macroeconomice și noutățile din Monitorul Oficial!