Execuția bugetară la șapte luni din 2026: deficitul scade la 2,34% din PIB pe fondul ajustărilor fiscale

Execuția bugetului general consolidat pentru primele șapte luni ale anului 2026 reflectă o ajustare substanțială a finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a oprit la 48,08 miliarde de lei, fiind cu 28,36 miliarde de lei mai mic comparativ cu dezechilibrul de 76,44 miliarde de lei raportat în perioada similară din 2025. Această dinamică indică o reducere nominală de 37%.

Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 3,99% din PIB la 2,34% din PIB, consemnând o corecție pozitivă de 1,65 puncte procentuale. Datele oficiale confirmă avansul procesului de consolidare fiscală, determinat de o asimetrie favorabilă între ritmul de creștere a veniturilor publice (+11,2%) și cel al cheltuielilor curente (+2,9%).

Structura veniturilor: TVA, accize și fonduri europene în prim-plan

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins valoarea de 412,31 miliarde de lei, generând o creștere anuală de 11,2%. Ca pondere în PIB, încasările totale au crescut cu 0,71 puncte procentuale, trase în sus de veniturile fiscale interne și de atragerea fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Încasările fiscale propriu-zise au urcat cu 15,4%, până la nivelul de 214,32 miliarde de lei (reprezentând 10,42% din PIB, față de 9,69% în 2025).

Evoluția principalelor categorii de venituri reflectă efectul modificărilor legislative intrate în vigoare recent:

• Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Încasările nete din TVA au totalizat 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% an la an. Saltul a fost susținut de un avans brut de 21,7%, datorat noilor cote stabilite prin Legea nr. 141/2025. Totodată, ritmul restituirilor de TVA către companii a crescut cu 4,6%, atingând 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025.

• Veniturile din accize: Au însumat 28,37 miliarde de lei (+6,4%), impulsionate în principal de taxarea produselor energetice (+10,9%).

• Fondurile europene nerambursabile: Sumele decontate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, alături de donații, au atins 37,28 miliarde de lei, marcând o creștere de 30,3%.

• Impozitul pe salarii și venit: A generat încasări totale de 38,34 miliarde de lei (+8,6%). Creșterea a fost alimentată de un plus de 19,5% la impozitul pe dividende (distribuite concentrat la finalul anului 2025 înainte de modificările de cote) și de o creștere de 19,7% a plăților venite prin Declarația unică. Impozitul strict pe salarii a crescut cu 5,2%, ca efect de bază al eliminării facilităților fiscale sectoriale.

• Contribuții de asigurări sociale: Au totalizat 129,14 miliarde de lei (+6,7%), pe fondul lărgirii bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.

• Impozitul pe profit: A adus 28,35 miliarde de lei la buget (+8,3%), cu o dinamică de +11,5% pe segmentul companiilor private.

Cheltuielile statului: temperare salarială și presiune ridicată din dobânzi

Cheltuielile totale ale statului au totalizat 460,39 miliarde de lei, consemnând un avans moderat de doar 2,9% în termeni nominali. Exprimate ca pondere în economie, cheltuielile s-au diminuat cu aproape un punct procentual, de la 23,3% din PIB în primele șapte luni din 2025 la 22,4% din PIB în 2026.

Distribuția internă a cheltuielilor arată însă diferențe majore între categoriile rigide și costul datoriei publice:

• Cheltuielile de personal (salariile bugetarilor): Au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o scădere netă de 4,06 miliarde de lei (-4,1% în termeni nominali). Ponderea anvelopei salariale a scăzut de la 22,3% la 20,8% din totalul cheltuielilor publice (și la 4,7% din PIB). Reducerea a fost generată de tăierea sau plafonarea unor sporuri și de măsurile restrictive adoptate la nivelul aparatului guvernamental.

• Cheltuielile cu dobânzile: Rămân cel mai vulnerabil capitol din structura bugetară. Acestea au totalizat 40,12 miliarde de lei (2% din PIB), consemnând o creștere accentuată de 26,5% față de 2025. Factura serviciului datoriei continuă să mențină o presiune directă asupra necesarului de finanțare al statului.

• Bunuri și servicii: Au urcat la 59,6 miliarde de lei (+11,2%), creșterea fiind dirijată predominant către decontarea plăților din sistemul de sănătate publică.

• Asistența socială: A totalizat 146,59 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere de 0,6%, nivel care a inclus și schema de compensare a facturilor la energie și gaze pentru populație (149,54 milioane de lei). Subvențiile generale au fost de 7,51 miliarde de lei.

Investițiile publice: record istoric susținut de PNRR

Un punct distinct al execuției bugetare din 2026 este că reducerea deficitului bugetar nu a fost obținută prin sacrificarea cheltuielilor de capital.

Cheltuielile totale pentru investiții (din fonduri naționale și externe) au atins 76,51 miliarde de lei, în creștere cu 14,83 miliarde de lei (+24%) față de primele șapte luni din 2025:

• Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei (+39,1%), iar cheltuielile din componenta nerambursabilă PNRR s-au dublat comparativ cu anul precedent.

• 71,05% din volumul total al investițiilor a fost asigurat din instrumente europene (granturi și împrumuturi din PNRR și politica de coeziune). Pe aceste axe, decontările au avansat cu 60,08% (un salt net de 20,40 miliarde de lei), compensând temperarea plăților finanțate din surse strict naționale.

Perspective pentru semestrul al doilea: riscuri și efecte de bază

Deși cifrele la șapte luni transmit un mesaj de stabilizare apreciat de piețele financiare și agențiile de rating, a doua jumătate a anului va aduce o modificare a ritmului statistic.

Începând cu luna august 2026, va deveni vizibilă anualizarea măsurilor fiscale adoptate la mijlocul anului 2025 (prin Legea nr. 141/2025). Ca urmare, baza de comparație se va uniformiza, iar ecartul pozitiv de creștere al veniturilor față de cheltuieli se va tempera natural.

Pentru a atinge ținta asumată de deficit pe întregul an, Guvernul trebuie să mențină controlul anvelopei salariale și al achizițiilor publice, protejând în același timp ritmul de execuție al proiectelor din PNRR.

Măsuri concrete pentru deciziile tale financiare

Stabilizarea bugetară influențează direct nivelul dobânzilor la titlurile de stat, lichiditatea din sectorul privat și costul general al creditării:

• Testează reacția activelor tale în diferite scenarii macroeconomice folosind Simulatorul de Portofoliu.

• Analizează sănătatea companiilor listate și marjele operaționale prin modulul de Analiză Fundamentală.

• Verifică actele normative adoptate și evoluția legislației economice direct în secțiunea de Legislație și Monitorul Oficial.

Creează-ți un cont pe Legalit.ro pentru a monitoriza modificările din Monitorul Oficial și pentru a avea acces la analize macroeconomice detaliate!